Pescuit la crap: monturi crap, articole pescuit la crap, noduri pescaresti, nade crap, momeli crap

Nade si momeli rolul apei

Tag-uri: Nade si momeli

Cel mai important element care intra in compozitia unei nade (si pe care majoritatea il neglijeaza) este apa.
Apa este cea care asigura coeziunea fainurilor ce alcatuiesc nada, determinand modul in care aceasta lucreaza.

In functie de cantitatea de apa adaugata unei nade se poate modifica complet actiunea acesteea, ceea ce, uneori, poate face diferenta dintre o partida reusita si un esec.

Inainte de umezirea nadei trebuie sa cunoastem locul in care urmeaza sa pescuim - rau, canal sau balta, fund dur sau plin de namol, nisip sau ierburi -, factorii care trebuie sa fie luati in calcul fiind numerosi. Din acest motiv este indicat ca umezirea nadei sa se faca chiar in locul de pescuit, acest lucru permitandu-ne sa luam in calcul toti parametrii zilei respective si ai locului de pescuit si, nu in ultimul rand, permite folosirea apei in care urmeaza sa pescuim, aceasta fiind cea mai potrivita apa pe care o putem folosi.

Avantajele sunt numeroase:

  • nu exista riscul de a avea un pH diferit de cel al apei vizate

  • nu vor exista urme de clor si, chiar daca este murdara sau incarcata de diferite particule (alge, mici nevertebrate), acest lucru nu constituie o problema pentru ca pestii sunt obisnuiti cu ea. 

Daca vom incorpora in nada produse pe care trebuie sa le fierbem acasa, putem folosi, fara probleme, apa de la robinet, iar daca locul de pescuit este unul indepartat si inmuierea nadei trebuie executata acasa este indicata utilizarea apei de ploaie.
Oricare ar fi apa folosita la inmuiere, se poate adauga o multime de produse (zahar, coloranti, arome) inainte de inmuirea fainurilor, amestecarea acestora cu apa pentru nada ducand la omogenizarea perfecta.







Umezirea nadei, de obicei, are loc in mai multe etape. In vasul pentru amestecare se pune, prima data, nada, adaugam apa si apoi amestecam energic pentru ca aceasta sa se incorporeze lent in fainuri. Lasam nada cateva minute, terminam inmuierea adaugand apa progresiv, amestecam din nou si apoi o trecem print-o sita pentru a elimina cocoloasele.
In mod normal, in acest stadiu, nada este umezita in mod corect, dar daca vom adauga momeli vii este necesara adaugarea unei mici cantitati de apa. Momelile pe care le introducem in nada au tendinta de a „usca” nada, absorbind o parte din apa cu care a fost inmuiata. Trebuie deci ca nada sa fie suprainmuiata inainte de adaugarea momelilor vii, altfel bulgarii de nada se vor desface in timpul zborului.

Nada suprainmuiata.
Are un aspect spongios, particulele sunt pline de apa lipindu-se de maini la formarea bulgarilor. Folosirea nadei de acest tip este recomandata in locurile unde fundul apei este namolos, deoarece cand bulgarele de nada atinge apa se desface imediat, particulele coborand usor si asezandu-se pe fund. Cu o nada uscata sau inmuiata normal, bulgarii mai tari vor traversa repede straturile de apa afundandu-se in namol.

Nada supa
Este des folosita in pescuitul pestilor mici, la suprafata, pentru ca genereaza un nor care ramane in suspensie mai mult timp, in schimb, sunt foarte greu de expediat la o distanta mai mare de mal. Pentru nadire este indicata folosirea unei linguri pentru supa, amestecul fiind prea lichid pentru formarea unui bulgar.

Nada uscata.
Aceasta modalitate de inmuiere a nadei (mai precis, de umectare) prezinta multe avantaje.
Particulele de nada se misca mult, incepand din clipa in care au atins apa, se scufunda usor, apoi se ridica la suprafata pana cand vor fi imbibate bine cu apa, moment in care se scufunda iar.
Este o solutie buna atunci cand pescuim intre ape sau cand dorim sa convingem pestii sa se ridice de pe fund. Nada uscata poate fi folosita si pentru pescuitul specific de suprafata, pestii mici fiind interesati de tot ce misca, astfel ca actiunea mecanica a nadei le va starni interesul.
Totusi, trebuie sa acordam atentie unui mic detaliu: nada usor umezita are tendinta sa pluteasca mai mult timp in suspensie, pretandu-se apelor statatoare sau canalelor, nu si raurilor.

Nada normala.
Este, bineinteles, rezultatul inmuierii clasice. Fainurile absorb foarte multa apa, pauza dintre doua inmuieri trebuie sa fie de cel putin 15 minute, acest timp putand fi folosit pentru trecerea ei prin sita pentru eliminarea cocoloasele, aerisirea particulele, dar si repartizarea optima a apei intre componente.
Trebuie, deci, cel putin 20 de minute pentru a obtine o inmuiere normala. Cand vom strange tare in mana nada, aceasta va ramane lipita.
Particulele se aglomereaza si formeaza un bulgare care nu ne va murdari, sau ne va murdari foarte putin mana.

La o nada totul este foarte important si prea putini pescari sunt atenti la modul de inmuiere, fiind preocupati de retete miraculoase, aspectul mecanic fiind insa mai important.

Daca nu avem trasaturi, inainte de a da vina pe pesti sau pe nada, trebuie sa verificam daca am inmuiat-o in mod corespunzator.